ai carte, ai parte...

haha lucinatorul se intoarce si haha lucineaza iara:


“Government’s first duty is to protect the people, not run their lives.” — Ronald Wilson Reagan 1911-2004.

invatamantul socialist de stat trebuie legat la ochi, biciuit, schinjuit si executat apoi ingropat la ghencea langa parintii fondatori.
scolile ar trebui sa traiasca din taxe si donatii si singura interferenta a statului ar trebui sa fie sistemul de impozitare si o regularizare anemica cu ceva controale simbolice.
haha lucinant, asa'i?
statul sa nu aive voie sa intervina intre decizia parintilor si scoala cu o mica exceptie exceptionala.
aceea de a oferi imprumuturi guvernamentale catre studenti nu catre scoala.
asta va va garanta competitia scolilor precum dreptul la arma este garantul democratiei.
studentul va putea face un imprumut la stat cu o dobanda modica intre 0 si 3 procente si dreptul de a'si alege scoala.
astfel scolile vor trata studenti precum walmart trateaza clientii.
adica cu grija si afectiune.
da, scolile ar trebui sa fie scumpe sa isi procure vopseaua pentru pereti, tournesolu' pentru sala de chimie, fileul pentru profesoara de sport si salariul pentru profesorii mai pedagogi decat media.
ar face rating care ar atrage studentii care statul castiga din impozitarea scolilor si primeste banii studentilor inapoi pe termen lung.
studentul va fi constiincios pe banii lui si va invata ce inseamna responsabilitatea.


le: ca daca primesti cartea pe gratis - o mazgalesti cu carioca si daca nu te baga nimeni la puscarie ii desenezi cu pixu' mustati lu' ala de pe frontiospiciu.

ah si daca studentul va face scoala pe banii lui - poa' cel mult sa asculte sfaturile parintilor si nu sa fie ghidat de frustrarile acestora.
ca degeaba vrea mama sa aive doctor in familie ca s'a indragostit de clooney daca tu lesini cand vezi sange.

ah si daca studentul va face scoala pe banii lui - poa' cel mult sa asculte sfaturile parintilor si nu sa fie ghidat de frustrarile acestora.
ca degeaba vrea mama sa aive doctor in familie ca s'a indragostit de clooney daca tu lesini cand vezi sange.

looooooooooooooooooool...!!!!!!!!!!!

da' de ce sa lesini, bai, ce, esti pzida proasta?

wax puiule, ziceai k ai asigurare, nu? da tu nu mergi la medic sa te cautzi un pic ca noi te ashteptam pana te recuperezi. in sala de ashteptare potzi citi ce am vorbit noi in lipsa ta, inclusiv faza cu parintzii ce-shi obliga copiii sa le indeplineasca visele.
nu-i asha k potzi face asta? (sa citeshti ma refer). doar n-o sa ne pui acu sa repetam reprezentatzia ca papagalii pen k te urmareshte blestemu capului de pagina!

(soandso, cand se plictiseshte wax ishi ia galetusha shi se duce acasa, tre sa vorbim despre teza aia a ta.)

numa sa ai bafta shi sa nu dai peste unu din medicii aia, fara vocatzie care da zeci de examene pe an numa dic cauza fanteziilor orgasmatronice ale ma-sii cu george clooney. cum shtim cu totzii astfel de medici (produshi de malignul HS) sunt din ce in ce mai multzi, punand in pericol securitatea pacientzilor.
pericolul e de asha natura incat din ce in ce mai multe persoane cer sa se introduca in foaia de angajare a cadrelor sanitare o rubrica noua: cea a fanteziilor erotice materne.
daca nu se iau masuri imediate, intregul sistem natzional american de sanatate va fi iremediabil afectat din cauza acestor erotomane cu mintea ocupata de un filfizon de extrema stângä! shi acesta e doar inceputul!

wax puiule, ziceai k ai asigurare, nu? da tu nu mergi la medic sa te cautzi un pic ca noi te ashteptam pana te recuperezi. in sala de ashteptare potzi citi ce am vorbit noi in lipsa ta, inclusiv faza cu parintzii ce-shi obliga copiii sa le indeplineasca visele.
nu-i asha k potzi face asta? (sa citeshti ma refer). doar n-o sa ne pui acu sa repetam reprezentatzia ca papagalii pen k te urmareshte blestemu capului de pagina!

(soandso, cand se plictiseshte wax ishi ia galetusha shi se duce acasa, tre sa vorbim despre teza aia a ta.)

ce teza?

proiectu de atestat

asa. ask away

deci scuze k l-am kemat teza (cateodata, nezeu shtie de ce, traduc in romana neshte termeni).

ma intereseaza partea cu gattaca. cum eshti mandra de munca ta, poate nu-i secret, poate ai kef sa impartasheshti.

poi partea cu gattaca am bagat'o la prezentare. lucrarea scrisa a fost mai mult tehnica, o gramada de termeni de specialitate legati de clonare, inginerie genetica etc. in principiu cam asta a fost tema: designer babies, the new designer shoes? m'am axat mai mult pe aspectul etic al problemei, pe drepturile oamenilor, a bebelusilor in special si pe controversa starnita de fenomen - parintii pot alege sexul, culoarea ochilor, a parului, chiar si chiar IQ-ul copilului lor. pe partea de avantaj a evolutiei stiintei m'am referit la posibilitatea de scanare a genotipului bebelusului si de inlaturare a genelor care determina bolile fatale sau chiar incurabile.

si acum partea cu gattaca: cum aveam nevoie de o prezentare cu care se poate relationa, nu de alta dar adormea comisia daca incepeam sa bag cu genotip/fenotip si alte dude. am pus trailerul de la gattaca, mai iezact asta (mai putin partea cu subtitrarea in rusa ). dupa care am inceput sa discutam pe baza "Brave new world" a lui Aldous Huxley, in care desi nu este sustinuta teoria eugeniei, ci a prevalentei naturii umane asupra conditiei biologice, este sustinuta tot ideea de societate futurista in care spiritul uman este supus controlului si conditionarii. bine, mi'a luat ceva pana sa'l inteleg pe Huxley, pentru ca are un mod extrem de alambicat de a scrie, dar mi'a placut cartea.

cam atat.

am o mica obsesie cu filmul asta.
sunt ferm convinsa ca asha cum cei ce-shi permit sa congeleze celule mama pt a-shi asigura posibilitatea de mentzinere a progeniturii sanatoase (shi yo ash face-o daca congelarea lunara n-ar fi cam cat veniturile mele in totalitate) aceiashi, vor alege (peste ceva timp) culoarea okilor, inaltzimea shi coeficientul intelectual al copiiilor lor.
in gattaca, fenomenul e generalizat.
eu cred k in realitatea nu va fi asha, ci se va adanci aceeashi dihotomie: lumea lor, de princeton shi harvard shi lumea invatzamantului de stat, lumea lor, in care la 60 aratzi ca la 30, shi lumea celor care incep sa se complexeze K au riduri.

shi mai cred k vor folosi genetica legal la angajarea in firme foarte cu motz. deja se fac kestii inimaginabile astazi cand e vorba de angajari shi avansari in anumite sectoare (inclusiv teste adn secrete candidatului shi anturajului sau, in cautare de boli, bastarzi etc, ce ar duce la sensibilitate la un posibil shantaj.)

gattaca e un punct de vedere pe aceeashi tema: ce pot face parintzii pt a le asigura copiiilor cea mai buna baza de plecare? unii aleg eugenia, altzii hp.
______________________
ps oftopic (unde ar fi ontopic?)
ai citit Genome - The Autobiography of a Species in 23 Chapters, de Matt Ridley?
pe mine m-a fascinat, da yo-mi amintesc din genetica doar de mendel shi mazarea lui. m-ar fi interesat o opinie de cunoscator.

eu sunt cunoscatoare doar pentru ca diriga mea era profa de bio si mi'a dat materiale de tradus. am dat la bac biologie, dar intrau la genetica numai legile mendeliene ale ereditatii... so, hi! same here poti sa cauti pe wikipedia, sunt explicate frumos toate dudele legate de inginerie genetica.

nu ma intereaza mendel (k mi-l amintesc la nivel de subzistentza).
am terminat biokime, dar am fugit de genetik & mi-am facut lucrarea despre polimerizarea izopropilbutadienica k sa fiu sigura k n-are nimeni in comisie tupeu sa nu-mi dea 10 . ce-i drept lucrarea mea a fost o plictiseala neinteresanta la care n-am muncit nimic, dar a fost o capodopera la nivel de manipulare a comisiei de profesori de care-s mandra shi azi.
cum te vad pasionata de genetica am banuit k shtii mai multe k mine. ma interesa opinia despre cartea lu ridley asta, k pe mine m-a lasat bouche bée. (dak candva o vrei, itzi trimit ebook-ul)
_______________________________

deshi cred k mai curand acu ar fi mai potrivit sa-tzi cer opinia nu despre best-seller-uri de genetik ci despre de-alea de marketing. nu?

eu am fost varza la chimie si fizica in liceu singurele materii care mi'au placut din curicula de real au fost matematica si informatica. de fapt pentru ele m'am inscris la profil real, ca altfel mergeam pe uman all the way.

despre marketing intreaba'ma peste un an. daca vrei contabilitate, statistica, dreptul afacerilor, microeconomie iti trimit cursurile . in semestrul asta fac si eu management, si din anul doi incep sa fac jdemii de feluri de management. de'abia astept!

tata a fost prof de fizica & kimie asha ca dupa ore, facea hp cu mine pe shtiintze exacte. ne-a intoxicat bine shi pe mine, shi pe frate-meo. traditzia continua: nepotumeo (de aproape 3 ani) explica la tot cartieru cum l-au mushcat electronii de deget shi i-au facut pupa. shi mai nou, bânguie ceva despre legatura metalica (deci ta-su nu-i normal). da ce zic, ca yo ma jucam de-a covalentzele la 4 ani, cu boabe de fasole, porumb shi orez.

tata a fost dezamagit k n-am continuat cu kimia. e drept k a fost materia la care am dat cel mai bun randament. poate avea dreptate, n-am cum sa aflu. poate ar trebui sa i-o & spun. recunosc ca am dat la filo de lene. (cred k e prima data-n viatza cand recunosc asta.) mi s-a parut distractiv shi efortu mai mic. pe urma realitatea facultatzii n-a fost asta.
in anu doi de filo inca mai faceam ecuatzii de chimie organica cand ma plictiseam.

am mari lacune pe partea de economie. dar de cand am descoperit o anume specie de bestselleruri de marketing, dintr-un anume pdv, specialitatea asta mi se pare la fel de interesanta k un roman cu spioni.

cred k e esentzial in shcoala ca dincolo de informatzie sa se transmita elevului o viziune. pana sa dau de cartzile astea, pt mine economia era o kestie arida ca shi idiotu meu de prof din liceu. (ce perle scotea! la ce conflicte oribile am ajuns cu omuletzu ala prost shi orgolios). daca n-aveam noroc cu taica-meu, zau, nu shtiu cum ash fi trecut prin mate, fizica shi kimie. dincolo de a ma face sa intzeleg, tata mi-a transmis posibilitatea de a gasi poezie shi sens in ecuatzii, fenomene, reactzii, algoritmi.

cred k in momentu in care am decis sa fac o lucrare de diploma (e lucrarea lu ceausheasca despre cauciucu poliizopropilbutadienic facuta de fapt de decanu de la kimie) cu substrat politic ca sa ma râd de profii mei shi sa-i vad cum n-aveau curaj sa-mi puna alte intrebari afara de definitzia polimerizarii, am "tradat" kimia shi hp-ul patern.

am facut la diploma ce m-a invatzat invatzamantu de stat din zona shi epoca mea: am trishat cu arta.

[varsator]

ce pot face parintzii pt a le asigura copiiilor cea mai buna baza de plecare? unii aleg eugenia, altzii hp.

deci parintii nostri ne-au crescut cu eugenii ca altceva nu se gasea ... duh

syd, biokim? it all makes sense now Chimia industriala afost prima din facultatile pe care nu leam terminat niciodata ), iar la liceu eram la chimie-biologie, teoretic viitor medicinist (alta facultate dintrun lung sir nefericit...)

aici suntem tati, biokimishtii patriei! am produs peste 500 de broashte spinale shi spinalizate in 4 ani. cred k shi acum itzi prind broasca de placutza shi izolez organele cu okii inkishi, cum armeaza baietzii din swat pushcociu.

acu o saptamana beam cu tinerii marocani studenti la farmacie de la camera vecina. & avea hadid o problema de exprimare. voia sa zica ceva de un prof, de oxidarea hidrocarburilor pe care o greshise la examen & nu-i ieshea. ceilaltzi nu reusheau sa se prinda, deshi sunt ani mai mari. la care yo, neatenta, din aburii betziei, scot din panza de paianjen a cotloanelor inturmelnicite ale creierului shi zic:
"aaa! da e simplu, yo-tzi explic. e cracarea alcanilor pe catalizator de platina la peste 1000 de grade celsius. obtzii alchene. da-mi picsu sa-tzi arat."
partea proasta e ca nu cunosc terminologia spaniola shi inventam cuvinte pe metoda kiritza-furculision:
alcanes in lloc de alcanos
craquezación in loc de craqueo.
da s-au prins. in ruptu capului nu puteau sa creada ca am facut asta intr-a 10-a de liceu. cred k daca ar vedea kimia noastra de-a 11-a, de-a 12-a, manualu de chimie analitica, ala de operatzii shi utilaje in industria kimica shi ala de tehnologie, ar leshina direct. daca ma straduiesc, cred ca mai pot desena o instalatzie de obtzinere a acidului sulfuric (din cauza imbecilului de prof care mi-a dat un 1 shi m-a facut sa visez inutilitatea aia de tehnologie kimica).

voi atzi facut practica in laborator de spital? pe noi de puneau laborantele sa facem grupele sanguine shi vhs-ul pacientzilor in locu lor, ca sa ne lase la fumat. da slatina, cum shtim cu totzii, e un orash de rinoceri.

cred k liceu generatziei noastre a produs milioane de mcGiveri: shtim de toate, da degeaba.

e deja antologica la mine in liceu experianta macgaivariana cu chiuveta si bulgarii de alcaline in kiuveta cu apa... am devastat buda. sau grafitiu pa perete cu ionizarea apei (aia in detaliu, cu mecanismu de reactie cu tona de trepte, nu aia simplificata cu H+ si HO-), sau ce sentampla cand cativa putoi pun mana pe neste fumans, oleum si neste glicerina si cauta un frigider?

si da, cand ma plictiseam rezolvam probleme de concentratii )

cred k daca ar vedea kimia noastra de-a 11-a, de-a 12-a, manualu de chimie analitica, ala de operatzii shi utilaje in industria kimica shi ala de tehnologie, ar leshina direct. daca ma straduiesc, cred ca mai pot desena o instalatzie de obtzinere a acidului sulfuric (din cauza imbecilului de prof care mi-a dat un 1 shi m-a facut sa visez inutilitatea aia de tehnologie kimica).

si io m-am speriat cand am vazut manualele alea caca-m-as in gura lor
plm, la voi in scoala nu se copia ?! ce dracu' te-ai apucat sa inveti toate prostiile

care prostii?
imi placeau.
(copiam la filosofie marcsista, economie politica, constitutzie, informare politica shi pregatire pentru apararea patriei.)
pe idiotu de tehnologie nu-l puteam copia ca-mi dadea lucrare punandu-ma langa el la catedra. (conflicte personale telenovelistice. a fost colegu lu taica-meo de facultate)

prostii mi se pareau trei sferturi din materiile de facultate, indiferent de facultate.

warsong, crezi ca sunt pe net probleme de kimie? mi-e dor de neshte concentratzii.

VREAU CULEGERA LU BUDRUGEAC!

care prostii?
pregatire pentru apararea patriei..

PTAP: Pregatirea tineretului pentru apararea patriei. La materia asta am invatat cum functioneaza grenada, cum de ce si cand se scoate cuiul ei, ce tipuri de grenade exista etc. Asta mi-a ramas in cap. Aveam 10 ani.
La informare politica aflam cu cine s-a mai intalnit Ceausescu, asa am auzit de existenta lui Mobutu Sese Seko Koko Ngbendu Wa Za Banga , tot la 10 ani. Ce vreumuri!

exact: era ptap.
intr-a opta mergeam pe dealu gradishtea in costumele alea de panza albastra sa tragem cu pmk-ul.
shi pe urma s-a transformat in mers la cules porumbi...

doamne, cum a injumatatzit clasa noastra recolta de sfecla shi varza a judetzului olt!

aveam extemporal la informare politica in orele de dirigentzie; era veshnic acelashi: momente din istoria pcr.
alea cu congresul I in 1921.
congresul II in 1922, la harkov.

de aici shi bancul: ce faceau pandurii lui t.vladimirescu la 1821?
pai sarbatoreau 100 de ani pânä la înfiintzarea pcr.

warsong, deci tu ai aruncat sodiu-n veceu?
intotdeauna mi-am dorit sa fac asta cu wcul profesorilor, da n-am avut curaj. ma limitam sa pun hartie de ph prin wc-uri ca sa shtie oamenii ce aciditate le are urina.

mi-e dor de o cafea din pahar berzelius. ...pe spirtiera, cu gratar de azbest. (presupun k au interzis azbestu).

in skimb yo am fost cel mai aldracului inventator de razbunari personale impotriva profilor imbecili.
pe profu de tehnologie (idiotu se razbuna pe mine ca maic-mea nu i-a acceptat avansurile 20 de ani inainte) l-am lasat fara telefon fix (ca de-altfel nu erau) in 48 de ore. m-a costat 1 leu shi 25 de bani. dupa 3 luni fara telefon, pe el la costat 500 de lei shpaga sa-shi-l reinstaleze shi sa-shi skimbe numaru.

se cumpara 1 plic de etikete. se scrie clar de tipar pe fiecare: VAND BUTELIE DE ARAGAZ shi se pune juma din pretzu pietzei. se adauga nr. de tel. al victimei cu rugämintea de a suna intre 8 seara shi 8 dimineatza. se lipesc etiketele cu aracet in tot centru orashului. am sunat shi yo pe la 3 dimineatza: era ocupat.

am ales butelie pt. k era criza de butelii. a se alege marfa ce lipseshte pe piatza rau de tot pt k razbunarea sa aiba efect.
am inventat (& inca mai fac asta) razbunari & minciuni pt. colegi. shi falsificam scutiri medicale.

mi se zicea scenarista.

...sa facem grupele sanguine shi vhs-ul pacientzilor in locu lor....

Cred ca te referi la VSH; am impresia ca VHS-urile si Betacam-urile au intrat ceva mai tarziu in viata ta
On topic: tot chimie candva si eu, dar voi ati fost tari; eu am diploma de operator morarit-panificatie (clasa de liceu avea profil de chimie alimentara; faceam practica la fabrica de paine si mama era fericita cand veneam de Sarbatori cu cate un pachet de drojdie acasa, ca nu gaseai de niciun fel, sa dai cu tunul). Cand s-au lamurit ai mei ca tocmai la chimie stateam cel mai prost cu notele, m-au lasat in plata domnului si mi-am vazut de ceea ce imi placea mie.

bineintzeles k asha e. da asha-i ziceam shi atunci la mishto. & in televiziune faceam invers, da nu gustau poanta. (apropo de umoru profesional). ma bucur k pe-aici se prinde lumea repede.

sA va zic cum e cu viteza de sedimentare a sângelui, k e tot cu etikete de-alea de 1 leu 25.

pe fiecare eprubeta cu sange, laboranta lipea sferturi de etikete (cu limba. câhhhh) cu numele pacientului. apoi le baga-n centrifuga. dupa ce le zapacea bine, oprea centrifuga, deskidea capacu shi.... toate etiketele erau vrashulite printre eprubete. le lua shi le lipea din nou (cu limba. câhhhhh) la întâmplare pe eprubete. m-a pocnit o revolta de numa, da nu puteam s-o fac imbecila, k-mi punea nota. asha k am intrebat-o de ce le lipeshte de doo ori. shi ea: cum adik? shi yo: pai dak tot cad, n-ajunge sa le lipeshti doar cand le scotzi? iar ea: nu, k asha zice regulamentu. asha sa faci. shi pe urma pui rezultatele-n registru & etiketele le cumperi tu.
a doua zi ma infiintzez cu o sticla de oja neagra (k eram rocaritza) shi pun numere naturale de la 1 in sus pe toate eprubetele. in registru, in dreptu pacientului, pun numaru lui. in ziua aia rezultatele au fost exacte shi-am putut dormi fara coshmaru k oameni sanatoshi vor plange k au boli pe care nu le au. ca sa nu mai dea bani pe etikete (deci nu din alt motiv), s-au numerotat cu oja mea (4 sticle) toate eprubetele din laborator. (shi la analize de virushi, sifilishi etc.)

inainte de inventzia mea, shtitzi cum faceau analizele pt piloshi? alea de trebuiau sa fie exacte contra shpaga: se baga o singura eprubeta in tot centrifugoiu. daca aveau 10 shpagi, puneau centrifuga de zece ori, noi cu drag muncim.

deci rinoceri.

mcGiver moi le-a facut viatza ushoara cu neshte oja de rocker.

hai lina ca rabdarea costa franci
behaie magarul care sare bara
bal al gainilor in tailanda

si my all time favorite:

O, scumpa seniorita...te pocnesc!

deci da. vineri 4 ore de laborator consecutive, intre a doua si a treia pauza mare. borcane de Ka si Na sub petrol pe catedra laboratorului, bulgari cat pumnu. io cu inca 3 proscrisi, scoatem doi bulgari, cate unu din fiecare. unu se duce si face dop de hartie la o chiuveta din buda baiatilor, timp in care noi ceilalti plimbab bulgarii in hartie igienica (sai scurgem, ca doar eram kimisti, ce pla nosatra). ghiveta plina de apa, dai galop la buda si zvarlit bulgarii (amandoi!) inauntu. fleosc, fas, jbam! jerba de scantei panan tavan, precipitat negricios pe pereti si tavan, neste fum...cemai o desfatare. parca insa eram dezamagiti, ne asteptam la mai mult. bagam capu pe usa ne uitam, si unu din colegii mei, al cu capu cel mai de sus (inkipuitiva 4 capatzani care se iteau prin crapatura usii ca margele pe verticala) zice cu un ton de kimist renumit (bah, sami bag pula, inca mai fasaie!) neam retras deblele la fix. BOOM! BIG BADDA BOOM! deci boom de a rasunat liceu. fum dens, greu, abur, putoare. au iesit speriati profesorii din cancelarie, au dat buzna. pe hol in fata buzii erau niste banci veki, proaspat skimbate. cu o prezenta de spirit demna de niste kimisti adevarati am pus usor una jos. vine profu de istorie "ce mama dracu santamplat aici?!?" era un fum deti curgeau okii, schije de ceramica infipte in usa. noi cuminti: "nimic dom profesor, a cazut o banca..."
tata, fiei tarana usoara, lucran tipografie. pentru corodat placi de val foloseau solutie de acid azotic. acasa aveam neste o sticla pantecoasa cu fumans...deci concentratie de era sticla calda si iarna pe balcon. in liceu aveam trupa, sin weekend repetam in laboratoru de fizica, spre disperarea chitrei de administratore care avea birou langa. si care locuia la birou. tineam peste saptamana instrumentele intro anexa care pa langa usa avea si un grilaj cu incuietoare daia obosita de alama. si administratora asta, praf cu nervii, statea uneori acolo cu usa deschisa dar grilaju incuiat. intro zi am descoperit fetele de la toba si membranele de la boxe sparte cu surubelnita. nu va inkipuiti ce insemna pe atunci un set de tobe sau doo boxe mai sanatoase. am vazut verde in fata okilor, dupa care maro prin sticla de fumans. acu, do the math...grilaj cu yala de alama incuiat+seringa de comunista de sticla+fumans+proasta in anexa= fun juma de zi. juma de zi a zbierat proasta la gratii ca nebuna, cu mainilen afara. ca sai dam drumu, ca sa spargem incuietoarea, ca se pisa pe ea...ba chiar se caca pe ea. ba chiar sa pisat pe ea ))))). nea vasile, mecanicu, fusese cinstit in prealabil cu o bautura la moda atunci. sevila plaza parca, sau jamaica, nu mai stiu. a fost divin...

si cate si mai cate am facut in liceu ala...da ne lasau in pace ca eram "olimpici". apropos de bancu tau, io am facut liceu in tudor vladimirescu...TV...Tampitii Veseli. un renume castigat prin munca apriga...