la videochatu' vesel

practic, nebunii
Message
Author
nebunatika
in cautarea fericirii
Posts: 2969
Joined: Sun Jun 24, 2007 10:46 am

la videochatu' vesel

#1 Postby nebunatika » Thu Jan 20, 2011 8:38 pm

Unde pwla mea sa pun linku asta?

http://www.criticul.ro/ro/functia-curvei

Ce pot sa spun, e la liber, pe de-a moaca, la comentarii, sugestii. Dati-va cu parerea.
Last edited by nebunatika on Sat Mar 18, 2017 9:18 am, edited 8 times in total.
It begins with recognizing that we can maintain healthy boundaries without running in fear.

nebunatika
in cautarea fericirii
Posts: 2969
Joined: Sun Jun 24, 2007 10:46 am

Re: matematica

#2 Postby nebunatika » Thu Jan 20, 2011 9:00 pm

un comentariu care mi-a placut:

Eu sint curva de OM, adica cu experienta de viata, deci parerea mea este ca nu datorita numarului de parteneri de sex opus iti pune eticheta de curva, pentru ca femeile care fac centura sint prostituate nu curve, dupa parerea mea o femeie sau un barbat poate fi curva atunci cind constient profita pina la a calca in picioare demnitatea si personalitatea cuiva pentru a obtine avantaje, fie ele de orice fel mai ales banesti ...iar cine eticheteaza pe cineva ca curva numai dupa numarul de parteneri de sex opus mie mila de aceea persoana, ii lipseste inca mult din experientele de viata si faptul ca si in ochii unei curve se ascunde inocenta unui copil ... deci de ce sa etichetam acolo unde ar trebui sa vedem si altceva decit "noroiul" uman???
Last edited by nebunatika on Thu Feb 17, 2011 9:45 pm, edited 1 time in total.
It begins with recognizing that we can maintain healthy boundaries without running in fear.

nebunatika
in cautarea fericirii
Posts: 2969
Joined: Sun Jun 24, 2007 10:46 am

Re: matematica

#3 Postby nebunatika » Thu Jan 20, 2011 9:03 pm

si s-a mai adunat ... sa zic asa ... bibliografie:


Psihologia pulii. Toate acțiunile unui om sunt determinate de mărimea pulii lui.

După mărimea pulii, oamenii se încadrează în patru tipologii:



Bărbații cu pula mare:

Maxipulii se simt împliniți spiritual pentru simplul motiv că au pula mare. Ei nu se străduiesc să facă nimic în viață. Nu vor nici bani, nici faimă, nici case, nici mașini. Ei nu au nimic de demonstrat. Au pula mare și știu că au pula mare. Acest lucru le este de ajuns încât să ducă o viață liniștită, pașnică și veselă, străduindu-se în viață doar cât e necesar să supraviețuiască. Maxipulii sunt pașnici și liniștiți. Nu vor nici războaie, nici ceartă nici nimic. Se vor împăca cu toată lumea, și vor căuta soluția de mijloc în orice conflict, pentru că nu au nevoie să se compare cu alții. Deja se știu superiori. Atitudinea lor generală față de restul oamenilor este de o superioritate detașată. Se uită de sus, cu blândețe la restul oamenilor, înțelegând drama lor internă. Totuși sunt mărinimoși. Dacă ar fi după ei, toată lumea ar avea pula mare, dar, din păcate, nu se poate. În relațiile cu femeile sunt calmi și tandri, capabili de o relație profundă și sentimentală, pentru că nu au nevoie de altceva..



Bărbații cu pula mică:

Lumea s-a dezvoltat pe spatele bărbaților cu pula mică. Toți cercetătorii, toți filozofii și artiștii au avut pula mică. Minipulul este un om muncitor. El știe că o are sub-standard și va dori toată viața să compenseze. Va munci, se va zbate, va creea. Toate ca să pară că o are mai mare decât e cu adevărat. În mintea lui, el are impresia că lumea va face o paralelă între succesul lui și mărimea pulii lui, deși, cu cât adună mai multe chestii, cu cât se zbate mai tare, cu atât dovedește că o are mai mică. Minipulul vrea tot timpul să iasă în evidență. Unul mai prost va cumpăra foarte multe chestii, compensând mărimea lui peniană cu mașini mari, case mari, haine de lux, etc. Unul inteligent va compensa prin făcutul de lucruri noi, prin inovație în domeniul de care se ocupă, împingând lumea înainte. Se va simți tot timpul amenințat de oamenii cu pula mare dar nu este destul de bazat pe mărimea propriei puli încât să caute conflictul cu aceștia. Îi va urî în tăcere. El este nefericit până la vârsta de mijloc, când, se va resemna cu pula lui mică și va începe să se bucure de posesiunile lui materiale și să caute plăcere în munca sa. Minipulul, până la faza de împăcare cu propria pulă va privi femeia ca un obiect. O va alege nu după sentimente, ci după valoarea superficială a ei. Va fi pentru el doar o altă chestie cu care să compenseze pula mică. În faza a doua, de resemnare, va fi capabil de o relație profundă, dar minipulul necopt niciodată nu va fi în stare de o relație adevărată.



Bărbații cu pula medie:

Medipulii sunt caracterizați printr-o tensiune internă permanentă. Sunt oameni vehemenți și violenți. Știu că pula lor nu are o dimensiune care să impună categorisirea în tipologiile anterioare, și de aceea vor fi toată viața blocați într-un permanent concurs de măsurare a pulii. Medipulul va râde bucuros când va da de unul cu pula mică și îi va demonstra că a lui e mai mare și îi va săpa pe la spate pe cei cu pula mare ca să îi deruteze dar fără succes. Maxipulii sunt imuni la răutăți și acest lucru îl va frustra pe medipul. Însă cel mai violent va fi cu cei ca el, restul medipulilor. Știe că unul cu pula medie, ca a lui este asemănător lui. Unul mai prost va încerca prin orice metodă să demonstreze că are juma de centimetru în plus și va face tot soiul de competiții cu ceilalți medipuli, tot timpul facând topuri și clasificări. Unul mai deștept va încerca să se distanțeze de ceilalți medipuli printr-o personalitate unică. Printr-un mod de a fi original. La vârsta mijlocie, medipul ori se va încadra singur în una din categoriile de mai sus, mimând comportamentul lor (pseudomaxipul sau pseudominipul) sau va rămâne toată viața un frustrat, un încârcenat. Atâta timp cât va considera că are pula medie, va fi o forță distructivă, un element negativ al societății. Medipulul caută o femeie care să-l facă să se simtă cu pula mare. Va trece peste orice defect al acelei femei atâta timp cât ea va avea grijă de această simplă nevoie a lui. De aceea relația lui cu femeile va fi una de simbioză, nu una profundă. Evident, până la faza pseudo.



Femeile
Femeile nu au pulă. Evident. De aia sunt apule. Totuși, modul lor de gândire se centrează pe pulă. Singure, sunt haotice. Comportamentul lor nu poate fi prevăzut, pentru simplul motiv că nu au o pulă fizică. Au în schimb o imagine a propriei puli în cap, care fluctuează. Ei bine, femeia într-un anumit moment se va comporta în funcție de cât de mare este pula psihică, pula imaginată de ea că o are. Iar imaginea apulei despre nepula ei este foarte fluidă. Poate fi de 10 cm acum, și de 30 peste 10 minute. De aceea femeia este imprevizibilă și lipsită de logică.. Din fericire, după ce se combină cu un bărbat, va adopta mărimea pulii acestuia ca fiind mărimea pulii ei. Atenție! Dacă va avea impresia că pula masculului este mult mai mică decât pula ei mintală, va încerca să îl domine și să îl țină sub papuc. Vom mai continua cu această nouă ramură a psihologiei în curând.
It begins with recognizing that we can maintain healthy boundaries without running in fear.

nebunatika
in cautarea fericirii
Posts: 2969
Joined: Sun Jun 24, 2007 10:46 am

Re: psihologia p*******i

#4 Postby nebunatika » Fri Feb 04, 2011 10:46 pm

deci, nu pot sa cred: doar 38 de citiri? atatia sunteti toti userii de forum?
glumesc, na. topicu asta este complet lipsit de continut. cum va explicati? ca un ageamiu de 13 ani poate gasi aici tot intzelesul vietzii ...
It begins with recognizing that we can maintain healthy boundaries without running in fear.

nebunatika
in cautarea fericirii
Posts: 2969
Joined: Sun Jun 24, 2007 10:46 am

Re: psihologia p*******i

#5 Postby nebunatika » Wed Feb 09, 2011 10:16 pm

63 de citiri ... mai e umpic si se ajunge la 69 de citiri ...
propun ca atunci cand se ajunge la 69 de citiri sa nu se mai intre pe acest topic si sa se pastreze un moment de reculegere :D

acilisha mai jos alte si alte materiale bibliografice

de data asta este despre dragoste. geez! este misto sa complicam, nu?

http://en.wikipedia.org/wiki/Triangular_theory_of_love
It begins with recognizing that we can maintain healthy boundaries without running in fear.

nebunatika
in cautarea fericirii
Posts: 2969
Joined: Sun Jun 24, 2007 10:46 am

Re: psihologia p*******i

#6 Postby nebunatika » Wed Feb 09, 2011 10:16 pm

The triangular theory of love is a theory of love developed by psychologist Robert Sternberg. The theory characterizes love within the context of interpersonal relationships by three different components:
Intimacy – Which encompasses feelings of closeness, connectedness, and bondedness.
Passion – Which encompasses drives that lead to romance, physical attraction, and sexual consummation.
Commitment – Which encompasses, in the short term, the decision to remain with another, and in the long term, the shared achievements and plans made with that other.
The “amount” of love one experiences depends on the absolute strength of these three components; the “type” of love one experiences depends on their strengths relative to each other. Different stages and types of love can be explained as different combinations of these three elements; for example, the relative emphasis of each component changes over time as an adult romantic relationship develops. A relationship based on a single element is less likely to survive than one based on two or three elements.
[edit]Forms of love


Combinations of intimacy, passion, and commitment
Intimacy Passion Commitment
Nonlove
Liking/friendship
x

Infatuated love
x

Empty love
x
Romantic love
x
x

Companionate love
x

x
Fatuous love
x
x
Consummate love
x
x
x
The three components, pictorially labeled on the vertices of a triangle, interact with each other and with the actions they produce so as to form seven different kinds of love experiences (nonlove is not represented). The size of the triangle functions to represent the "amount" of love - the bigger the triangle the greater the love. The shape of the triangle functions to represent the "type" of love, which may vary over the course of the relationship:
Nonlove is the absence of all three of Sternberg's components of love.
Liking/friendship in this case is not used in a trivial sense. Sternberg says that this intimate liking characterizes true friendships, in which a person feels a bond, a warmth, and a closeness with another but not intense passion or long-term commitment.
Infatuated love is pure passion. Romantic relationships often start out as infatuated love and become romantic love as intimacy develops over time. Without developing intimacy or commitment, infatuated love may disappear suddenly.
Empty love is characterized by commitment without intimacy or passion. Sometimes, a stronger love deteriorates into empty love. In cultures in which arranged marriages are common, relationships may begin as empty love and develop into one of the other forms.
Romantic love bonds individuals emotionally through intimacy and physically through passionate arousal, but neither is sustained without commitment.
Companionate love is an intimate, non-passionate type of love that is stronger than friendship because of the element of long-term commitment. Sexual desire is not an element of companionate love. This type of love is often found in marriages in which the passion has gone out of the relationship but a deep affection and commitment remain. The love ideally shared between family members is a form of companionate love, as is the love between close friends who have a platonic but strong friendship.
Fatuous love can be exemplified by a whirlwind courtship and marriage in which a commitment is motivated largely by passion without the stabilizing influence of intimacy.
Consummate love is the complete form of love, representing an ideal relationship toward which people strive. Of the seven varieties of love, consummate love is theorized to be that love associated with the “perfect couple”. According to Sternberg, such couples will continue to have great sex fifteen years or more into the relationship, they can not imagine themselves happy over the long-term with anyone else, they overcome their few difficulties gracefully, and each delight in the relationship with one other.[1] However, Sternberg cautions that maintaining a consummate love may be even harder than achieving it. He stresses the importance of translating the components of love into action. "Without expression," he warns, "even the greatest of loves can die" (1987, p. 341). Thus, consummate love may not be permanent. If passion is lost over time, it may change into companionate love.
It begins with recognizing that we can maintain healthy boundaries without running in fear.

nebunatika
in cautarea fericirii
Posts: 2969
Joined: Sun Jun 24, 2007 10:46 am

Re: psihologia p*******i

#7 Postby nebunatika » Mon Feb 14, 2011 10:13 pm

ma-ntreb care a fost motivul pentru care am postat toate cele de mai sus la un loc si nu, sa zicem, pe topice diferite, sau poate vreuna intre oglinzi (aia care se pare ca m-ar reprezenta) si restu aici separat ...
pai ... nu este chiar atat de simplu; toate au fost luate de pe net, de pe feisbuc in ultima instantza, si toate au oarecum o tematica comuna, si anume femeia si parerile ei despre lume si viatza; sau, daca ne uitam mai bine, parerile barbatilor despre femei.

mda; e complicat; chestiile pe care le-as scrie aici ar tine mai mult de blog decat de topic propriu zis;
Last edited by nebunatika on Fri Mar 04, 2011 11:18 pm, edited 1 time in total.
It begins with recognizing that we can maintain healthy boundaries without running in fear.

nebunatika
in cautarea fericirii
Posts: 2969
Joined: Sun Jun 24, 2007 10:46 am

Re: psihologia p*******i

#8 Postby nebunatika » Sat Feb 26, 2011 11:25 pm

You are my favorite disease
You are my favorite disease
Yeah

I'm sick and tired of the ways that you want me to be
Sick and tired of the shit you keep spittin'
I won't deny all the times that I wanted to leave
But I can't cause I'd miss all your bitchin' at me

And it started out so cool
Can't stand what it turned in to
Like a drug I can't kick
It's so hard to admit it to you

Cause I hate myself when I'm spun and I'm lit
Wish I wasn't addicted to you
But I can't help it
You got what I need
You are my favorite disease
You are my favorite disease

So hard to say why I keep comin' back to you
Hard to say that I like how I'm livin'
But I'm a slave to the pain that you're puttin' me through
Can't walk away cause I love what you're willin' to do

And it started out so cool
Can't stand what it turned in to
Like a drug I can't kick
It's so hard to admit it to you

Cause I hate myself when I'm spun and I'm lit
Wish I wasn't addicted to you
But I can't help it
You got what I need
You are my favorite disease

I know it's only killing both of us (You are my favorite disease)
You're not immune so don't think you can give it up
Up
Up
Yeah

Cause I hate myself when I'm spun and I'm lit
Wish I wasn't addicted to you
But I can't help it
You got what I need
You are my favorite disease
Cause I hate myself when I'm spun and I'm lit
Wish I wasn't addicted to you
But I can't help it
You got what I need
You are my favorite disease

I'm sick and tired of the ways that you want me to be
Sick and tired of the shit you keep spittin' (You are my favorite disease)
I won't deny all the times that I wanted to leave
But I can't cause I'd miss all your bitchin' at me (You are my favorite disease)

And it started out so cool (Oh, Oh)
Can't stand what it turned in to...
You are my favorite disease
It begins with recognizing that we can maintain healthy boundaries without running in fear.

nebunatika
in cautarea fericirii
Posts: 2969
Joined: Sun Jun 24, 2007 10:46 am

Re: psihologia p*******i

#9 Postby nebunatika » Sat Feb 26, 2011 11:25 pm

ma tot intreb de ce ... la mm drq ... shit; :mrgreen:
It begins with recognizing that we can maintain healthy boundaries without running in fear.

nebunatika
in cautarea fericirii
Posts: 2969
Joined: Sun Jun 24, 2007 10:46 am

Re: psihologia p*******i

#10 Postby nebunatika » Fri Mar 04, 2011 10:01 pm

asta a devenit un al doilea blog; whatewver

va prezint mai jos (cu copy paste) cateva idei care m-au preocupat oarecum
It begins with recognizing that we can maintain healthy boundaries without running in fear.

nebunatika
in cautarea fericirii
Posts: 2969
Joined: Sun Jun 24, 2007 10:46 am

Re: psihologia p*******i

#11 Postby nebunatika » Fri Mar 04, 2011 10:01 pm

Jiddu Krishnamurti in English
The First and Last Freedom
Question and Answers
The First and Last Freedom Questions and Answers Question 22 'On Love'
Question: What do you mean by love ?
Krishnamurti: We are going to discover by understanding what love is not, because, as love is the unknown, we must come to it by discarding the known. The unknown cannot be discovered by a mind that is full of the known. What we are going to do is to find out the values of the known, look at the known, and when that is looked at purely, without condemnation, the mind becomes free from the known; then we shall know what love is. So, we must approach love negatively, not positively.
What is love with most of us? When we say we love somebody, what do we mean? We mean we possess that person. From that possession arises jealousy, because if I lose him or her what happens? I feel empty, lost; therefore I legalize possession; I hold him or her. From holding, possessing that person, there is jealousy, there is fear and all the innumerable conflicts that arise from possession. Surely such possession is not love, is it?
Obviously love is not sentiment. To be sentimental, to be emotional, is not love, because sentimentality and emotion are mere sensations. A religious person who weeps about Jesus or Krishna, about his guru or somebody else, is merely sentimental, emotional. He is indulging in sensation, which is a process of thought, and thought is not love. Thought is the result of sensation, so the person who is sentimental, who is emotional, cannot possibly know love. Again, aren't we emotional and sentimental? Sentimentality, emotionalism, is merely a form of self-expansion. To be full of emotion is obviously not love, because a sentimental person can be cruel when his sentiments are not responded to, when his feelings have no outlet. An emotional person can be stirred to hatred, to war, to butchery. A man who is sentimental, full of tears for his religion, surely has no love.
Is forgiveness love? What is implied in forgiveness? You insult me and I resent it, remember it; then, either through compulsion or through repentance, I say, "I forgive you". First I retain and then I reject. Which means what? I am still the central figure. I am still important, it is I who am forgiving somebody. As long as there is the attitude of forgiving it is I who am important, not the man who is supposed to have insulted me. So when I accumulate resentment and then deny that resentment, which you call forgiveness, it is not love. A man who loves obviously has no enmity and to all these things he is indifferent. Sympathy, forgiveness, the relationship of possessiveness, jealousy and fear - all these things are not love. They are all of the mind, are they not? As long as the mind is the arbiter, there is no love, for the mind arbitrates only through possessiveness and its arbitration is merely possessiveness in different forms. The mind can only corrupt love, it cannot give birth to love, it cannot give beauty. You can write a poem about love, but that is not love.
Obviously there is no love when there is no real respect, when you don't respect another, whether he is your servant or your friend. Have you not noticed that you are not respectful, kindly, generous, to your servants, to people who are so-called `below' you? You have respect for those above, for your boss, for the millionaire, for the man with a large house and a title, for the man who can give you a better position, a better job, from whom you can get something. But you kick those below you, you have a special language for them. Therefore where there is no respect, there is no love; where there is no mercy, no pity, no forgiveness, there is no love. And as most of us are in this state we have no love. We are neither respectful nor merciful nor generous. We are possessive, full of sentiment and emotion which can be turned either way: to kill, to butcher or to unify over some foolish, ignorant intention. So how can there be love? You can know love only when all these things have stopped, come to an end, only when you don't possess, when you are not merely emotional with devotion to an object. Such devotion is a supplication, seeking something in a different form. A man who prays does not know love. Since you are possessive, since you seek an end, a result, through devotion, through prayer, which make you sentimental, emotional, naturally there is no love; obviously there is no love when there is no respect. You may say that you have respect but your respect is for the superior, it is merely the respect that comes from wanting something, the respect of fear. If you really felt respect, you would be respectful to the lowest as well as to the so-called highest; since you haven't that, there is no love. How few of us are generous, forgiving, merciful! You are generous when it pays you, you are merciful when you can see something in return. When these things disappear, when these things don't occupy your mind and when the things of the mind don't fill your heart, then there is love; and love alone can transform the present madness and insanity in the world - not systems, not theories, either of the left or of the right. You really love only when you do not possess, when you are not envious, not greedy, when you are respectful, when you have mercy and compassion, when you have consideration for your wife, your children, your neighbour, your unfortunate servants.
Love cannot be thought about, love cannot be cultivated, love cannot be practised. The practice of love, the practice of brotherhood, is still within the field of the mind, therefore it is not love. When all this has stopped, then love comes into being, then you will know what it is to love. Then love is not quantitative but qualitative. You do not say, "I love the whole world" but when you know how to love one, you know how to love the whole. Because we do not know how to love one, our love of humanity is fictitious. When you love, there is neither one nor many: there is only love. It is only when there is love that all our problems can be solved and then we shall know its bliss and its happiness.
It begins with recognizing that we can maintain healthy boundaries without running in fear.

nebunatika
in cautarea fericirii
Posts: 2969
Joined: Sun Jun 24, 2007 10:46 am

Re: psihologia p*******i

#12 Postby nebunatika » Fri Mar 04, 2011 10:03 pm

este un pic de adevar in cele de mai sus :D

este adevarat ca starea ta este in tine si prin urmare este usor sa "spread the love"; vine oarecum de la sine, asta.
ca si cum te-ai fi salvat pe tine si te simti dator sa ii salvezi catusi de putin pe ceilalti, oricat de mici ar fi aceia.
It begins with recognizing that we can maintain healthy boundaries without running in fear.

nebunatika
in cautarea fericirii
Posts: 2969
Joined: Sun Jun 24, 2007 10:46 am

Re: curs interactiv de psigologie populara

#13 Postby nebunatika » Sun Mar 20, 2011 7:12 pm

inca una tot in acelasi scop cathartic
It begins with recognizing that we can maintain healthy boundaries without running in fear.

nebunatika
in cautarea fericirii
Posts: 2969
Joined: Sun Jun 24, 2007 10:46 am

Re: curs interactiv de psigologie populara

#14 Postby nebunatika » Sun Mar 20, 2011 7:12 pm

Vom demonta astăzi un mit, şi anume că Făt-Frumos este personajul
pozitiv din basmele româneşti, iar Zmeul un ticălos fără pereche. În
fapt, aşa cum vom vedea imediat, lucrurile stau exact pe dos.

Pentru asta, să facem mai întâi un mic profil psihologic al celor
mai importante personaje din basmele româneşti.

*Împăratul** *
E un moş senil şi complet incompetent. Singurul merit că a ajuns îm!
părat e că a fost primul născut. Nu e în stare să aibă grijă de
fii-sa, prin urmare mă întreb cum mama dracului ar putea avea grijă
de ditai împărăţia. Nevastă-sa lipseşte din peisaj, e subînţeles
moartă şi l-a lăsat cu trei fete care sigur nu-s ale lui, fiindcă
moşul are vreo 70 de ani şi aia mică în jur de şaişpe. Deşi e
înconjurat de viziri, dregători, sfătuitori, când e să ia vreo
decizie îţi vine să-l iei la palme: primul individ care-i aduce fata
înapoi o primeşte de nevastă şi mai ia şi jumătate de împărăţie.
Strămoşul său care a întemeiat dinastia se răsuceşte în mormânt.

*Fata cea mare şi fata cea mijlocie** *
Sunt nişte strâmbăciuni nasoale, plate şi complexate, care-şi urăsc
sora mai mică pentru că e mignonă, are fund, ţâţe, e în centrul
atenţiei şi e aia răpita, ba se mai şi mărită înaintea lor. Sunt
atât de! jenante că nici un zmeu nu le vrea.

*Fata cea mică** *
E aia răsfăţata, bunăciunea învăţată să i se facă toate poftele. Mai
e şi curvă de mică. Nici nu vreau să vorbesc mai mult despre ea, că
mă enervez.

*Făt-Frumos (/Fefe/)** *
De obicei, e unu' căruia nu i-a plăcut cartea: ori prinţ, ori vreun
coate-goale. Frumuşel şi efeminat, metrosexual nativ. Ar fi stat să
frece menta în continuare şi să se ia la trântă prin iarbă cu oile,
cu fraţii lui sau cu flăcăii satului, da' vrea să dea lovitura. Şi,
când boul de împărat dă sfoară-n ţară cu fiică-sa şi tronul premiu,
normal că se prezintă primul. Habar n-are cum arată fata
împăratului, dar nici nu-l interesează prea mult, de fapt vrea
împărăţia. Şi oricum ştie de la tovarăşi că de obicei e răpită
bucata familiei, nu cârjele ălelante două.

*Calul** *
E singurul personaj pozitiv din toată povestea care merită
apreciere. Înainte de episodul cu jăratec zace slab, bubos şi
răpciugos în grajd, ceea ce arată încă o dată că împăratul e un
idiot - nu aşa te porţi cu o asemenea comoară. Calul e cel care îi
face strategia lui Făt-Frumos, în vorbe puţine şi concise. Nu zice
prea multe pentru că probabil îi e jenă să intre-n vorbă cu un
oportunist analfabet. În sufletul lui, îşi doreşte să fie în echipa
Zmeului.

*Mama Zmeilor*
Este exact opusul împăratului. În primul rând, la ea e sigur că
e /mama zmeilor/. Apoi, a făcut trei băieţi care e fiecare la casa
lui, nu două plângăcioase şi-o curvă care stau pe capul lui, ca
împăratul. Şi ia hotărâri bune şi de una singură, n-are nevoie de o
armată de viziri, dregători, sfătuitori, etc.

*Zmeul*
E un tip hotărât, energic şi forţos. Probabil are un nas cât toate
zilele, umblă neras, e păros şi are palmele tăbăcite. Asta ce ne
spune? Că e un om care munceşte! A tras din greu ca să ajungă unde e
- a ucis, a luptat, a umblat, a jefuit, s-a preocupat de cariera
lui! Aşa merg lucrurile pe tărâmul celălalt, acolo nu-ţi dă nimeni
un castel că te cheamă împăratul-nu-ştiu-cum. E sigur că Zmeul şi-a
clădit palatul cu mâinile lui. Bine, o mai fi avut nişte muncitori
pe care i-a mâncat după aia, dar sunt convins că a stat cu ei
acolo, pe capul lor, să vadă cum pun ăia marmura în baie, să nu-l
tragă-n piept şi să-l fure. Şi mi se pare normal să-i mănânce la
sfârşit, ştim cu toţii cum sunt muncitorii.

Mai ştim că are o moşie imensă, populată cu tot felul de jivine
ticăloase. Chiar credeţi că e uşor de administrat aşa ceva, să-i ţii
în frâu pe toţi ăia? Păi aia nu sunt proşti ca ţăranii împăratului,
dacă nu stai cu pleoapa pe ei... Deci, Zmeul e un bun gospodar, un bun
cunoscător de oameni, un excelent strateg militar şi un bun trezorerier.

Dar Zmeul e un tip cinstit în sentimente şi cam fără noroc la femei.
I-a venit vârsta însurătorii, a stat, a analizat, a cercetat, şi-a
căutat nevastă. n-a găsit pe nimeni pe placul lui în propriul tărâm
(ce s-alegi din jivinele alea?), deci s-a uitat la vecini. S-a
îndrăgostit de fata ! aia mică a împăratului (ştie ce-i frumos,
măcar fizic, şi nici nu încalcă eticheta, ţinteşte la acelaşi rang)
şi a procedat în consecinţă, aşa cum cerea tradiţia: a luat-o la el.
Aşa a făcut şi tac-su cu mă-sa, şi bunicul lui, şi străbunicul lui,
la vremea lor. Aşa e normal: clar, fără ascunzişuri, umblat cu
şoalda şi alte prosteli. Pui problema direct: "Fă, te iubesc, te
vreau! Treci încoace." Şi prostul chiar o iubeşte: n-o forţează, n-o
siluieşte, e romantic, are o grădină cu trandafiri, o-nconjoară de
bogăţii, îi face toate poftele. N-am auzit nici o poveste în care
Zmeul s-o ţină pe prinţesă legată în beci, goală-puşcă şi să vină
s-o violeze când are el chef, după cum ar merita. Peste tot citesc
numai de caftane, covoare, tiare, bucate alese, mătăsuri fine,
rochii, giuvaere, o ţine-n puf. Omul e familist şi serios, nu-şi
uită îndatoririle: se duce-n fiecare zi la muncă şi anunţă
civilizat, cu buzduganul, când vine acasă. Şi toate astea pentru ea,
ca să n-o sufoce cu ! atenţie, să-i lase spaţiu, să fie liberă, să
aibă matracuca timp să-şi facă unghiile, să nu facă istericale că,
vezi doamne, a intrat peste ea în cameră şi-a văzut-o cu masca de
castraveţi pe faţă.

Carevasăzică, moldoveanca trăieşte în puf, îi face prostul toate
poftele, şi, în semn de mulţumire, ce face? Se amorezează de
Făt-Frumos că are părul mai îngrijit şi tenul mai puţin acneic
(vezi, n-ai vrut să te culci cu Zmeul) şi se hotărăşte să fugă cu
el. Da' mai întâi încep să se hârjonească în pat, în patul pe care
Zmeul cu mâna lui îl cioplise, din nişte buşteni tăiaţi tot de el
din pădure, şi-l cărase-n cârcă până la ultimul etaj al castelului,
să aibă japiţa peisaj când se trezeşte dimineaţa sub baldachin. Şi
proştii ăia doi stau până îi prinde Zmeul, căruia - în sfârşit! - i
se aprind beculeţele.

Mai departe. Zmeul luptă corect, Făt-Frumos trişează: bea apă vie de
la un corb pe care-l mituieşte, dă cu peria, gresia, năframa; în
fine, face tot ce poate să lupte cât mai puţin şi să-i bage pe alţii
la înaintare.

Din toate astea, eu pricep că *morala basmului românesc e următoarea*:
- dacă eşti un şmecher metrosexual şi ştii să profiţi de pe urma
tonţilor incompetenţi ajunşi în poziţii de conducere, te aranjezi pe
viaţă.
- dacă eşti o fiţoasă analfabetă şi de bani-gata, ai toate şansele
să umble toţi după fundul tău şi după averea lu' tac-tu.
- dacă eşti un tip cinstit, muncitor şi care luptă după reguli, pici
de papagal.

Dacă basmul românesc ar fi avut măcar o urmă de dreptate, Zmeul i-ar
fi rupt gâtul lui Fefe cu două! degete, ar fi luat-o pe proasta aia,
i-ar fi dat o bătaie soră cu moartea şi ar fi trimis-o rachetă
înapoi la tac-su acasă. Apoi şi-ar fi strâns armata, ar fi năvălit
pe tărâmul împăratului şi i-ar fi făcut prăpăd, ar fi violat, jefuit
şi ucis tot ce i-ar fi stat în cale, ar fi unit cele două tărâmuri
şi şi-ar fi făcut harem/bdsm// /din toate gagicile alea proaste ca
noaptea. Pentru că fiecare merită să-şi trăiască propriul basm.
It begins with recognizing that we can maintain healthy boundaries without running in fear.

merveiozu
Posts: 4368
Joined: Sun Jun 25, 2006 6:28 pm

Re: curs interactiv de pisicologie populara

#15 Postby merveiozu » Tue Mar 22, 2011 9:51 pm

mhe

User avatar
varsator
felis domestica
Posts: 3463
Joined: Sat Jun 24, 2006 5:49 pm

Re: curs interactiv de pisicologie populara

#16 Postby varsator » Wed Mar 30, 2011 4:00 pm

tru ... iar finalul e apoteotic "Pentru că fiecare merită să-şi trăiască propriul basm."

nebunatika
in cautarea fericirii
Posts: 2969
Joined: Sun Jun 24, 2007 10:46 am

Re: curs interactiv de pisicologie populara

#17 Postby nebunatika » Tue Apr 05, 2011 9:32 pm

conform sloganului ... "pentru ca merit" ...
It begins with recognizing that we can maintain healthy boundaries without running in fear.

alina_pro
Posts: 235
Joined: Mon Aug 14, 2006 3:52 pm
Contact:

Re: curs interactiv de pisicologie populara

#18 Postby alina_pro » Mon Apr 11, 2011 8:03 pm

Textul original si complet... aici

nebunatika
in cautarea fericirii
Posts: 2969
Joined: Sun Jun 24, 2007 10:46 am

Re: curs interactiv de pisicologie populara

#19 Postby nebunatika » Mon Apr 11, 2011 9:05 pm

De ce femeile isi pierd mintile si barbatii timpul

Ziceam zilele trecute pe Twitter ca increderea e boala cu transmitere sexuala. Femeile sunt cele care se imbolnavesc de boala asta imediat ce printul lor din povestea de dragoste face gestul sa se culce cu ele. Si tu, sa vezi, ca n-am facut sex sportiv, practic el m-a iubit in mare fel cateva ore bune. E clar, e iubire. Doh…
Si se indragosteste proasta, ca si-a dat ea seama ca el e alesul doar din doua flori si un tempo mai scazut la datul din cur din timpul sexului. Si incepe sa-si intinda tot mai mult plasa peste baiatul ei. Pe ideea aia tampita ca gelozia inseamna dragoste, asta ii arata cate kilograme de dragostea simte pentru mascul. Si-l suna, si-l intreaba cat mai sta, cu cine e. Apoi urmeaza discutiile in care ea ii cere sa se gandeasca bine ce vrea de la relatia asta, ca deja se simte neglijata. Vin crizele de femeie tampita. Alea cu care toti barbatii is datori sa le traiasca, macar o data in viata.
Doamna imi zicea saptamanile trecute ca isi da seama ca daca ma streseaza si ma fute la cap, ma transforma intr-un barbat nefericit. Si orice femeie cu mai mult de doi neuroni activi isi poate da seama ca un barbat nefericit nu sta langa ea. Sau sta si langa ea. Ca n-am nevoie de o femeie isterica, indragostita in stilul ei tampit, posesiva si cu practici de securista. Intotdeauna ai de ales, aproape intotdeauna gasesti ceva mai bun. Barbati, sa ne ferim de securistele indragostite, ca ne pierdem vremea. Femei, nu exista barbat pe care sa-l faca fericit posesivitatea voastra. Gelozie excesiva = prostie, nicidecum iubire. Aveti nevoie de rapoarte? Bagati-va in armata!
P.S. Da, stiu, titlu suna de parca ar fi vreo carte din Diverta.

Textul l-am luat de aici:

http://networkedblogs.com/gwuR5
It begins with recognizing that we can maintain healthy boundaries without running in fear.

nebunatika
in cautarea fericirii
Posts: 2969
Joined: Sun Jun 24, 2007 10:46 am

Re: curs interactiv de pisicologie populara

#20 Postby nebunatika » Mon Apr 11, 2011 9:16 pm

Faza cu doua flori si un tempo, recunosc, m-a dat pe spate ..

In alta ordine de idei, acelasi lucru este valabil si pentru barbatzi; de ce nu?
Altceva-ul este mereu acolo, nu pleaca nicaieri si de-abia asteapta sa umple spatiul liber.

Totusi sunt niste trasaturi mai speciale la (unele) femei, de exemplu nevoia instinctiva de a face pe plac barbatului, chiar daca se dovedeste a fi un bou, comportamentul este de supunere blegoasa. Eh, aici sa zicem ca este de mare folos cel de-al treilea neuron. Doh.

Este trist ca totul se rezuma la a invatza sa dai cu flit, dar ata ete. Se zice ca o relatie matura este cea in care amandoi se pricep sa dea, si cand vreunul nu stie sa dea ci doar sa ceara, e vai si-amarr.
Sa va prind ca speculati pe verbul a da ce si in ce fel.
It begins with recognizing that we can maintain healthy boundaries without running in fear.

nebunatika
in cautarea fericirii
Posts: 2969
Joined: Sun Jun 24, 2007 10:46 am

Re: curs interactiv de pisicologie populara

#21 Postby nebunatika » Sat Apr 16, 2011 11:18 pm

intimitate

by Alexandru Văsieş

mie mi s-a parut phun poezia asta si demna de orice cenaclu de tip Flacara
Last edited by nebunatika on Tue Jun 21, 2011 7:52 pm, edited 1 time in total.
It begins with recognizing that we can maintain healthy boundaries without running in fear.

nebunatika
in cautarea fericirii
Posts: 2969
Joined: Sun Jun 24, 2007 10:46 am

Re: curs interactiv de pisicologie populara

#22 Postby nebunatika » Tue Jun 21, 2011 7:51 pm

asta intelege Bucurenci prin relatiile de scurta durata, cupluri clandestine and shit
merita sa-l citim si sa ne luam notite, asta daca nu carecumva am trecut doamne feri prin asta.
caz in care, fratzilor, nu va mai luati notite, ganditi-va doar la cat de lata o veti face the next time . nu-i asha?

Infidelio

by DRAGOS BUCURENCI on 10 MAR 2011 in FOCUS, THE ONE

Am avut întotdeauna o slăbiciune pentru cuplurile clandestine, chiar şi atunci când cei sau cele cărora li se “puneau coarne” îmi erau apropiaţi.

Poate pentru că judecata publică tinde mai mereu să-i culpabilizeze pe noii îndrăgostiţi, ceva în mine tinde să le ia partea şi să vadă partea bună a lucrurilor: în loc să îngroş rândurile celor care bocesc la ruinele unei vechi pasiuni, prefer să mă bucur de dimineaţa care le zâmbeşte noilor îndrăgostiţi.

Nu mă refer la indifelitatea de ocazie, care apare în mai toate relaţiile de cursă lungă şi care, trăită scurt şi la obiect, nu înseamnă, de fapt, mare lucru nici pentru cel înşelat, nici pentru cel care înşeală. Nici la viconţii de Valmont ori la marchizele de Merteuil – îi înţeleg şi pe ei, dar coregrafia lor repetitivă îmi inspiră doar compasiune, nu şi simpatie. Pentru înşelătorii compulsivi şi pentru seducătoarele de profesie, partenerii vechi sau noi nu sunt altceva decât simplă recuzită în nişte scenarii de viaţă care, asemenea telenovelelor cu mii de episoade, devin tot mai proaste pe zi ce trece.

Poveştile care mă emoţionează sunt eternele variaţiuni din viaţa reală pe tema confictului dintre loialitate şi iubire, ilustrat poate cel mai bine în cultura europeană de povestea lui Tristan şi a Isoldei. Drama prinţesei irlandeze este cu atât mai mare cu cât, cel puţin în versiunea wagneriană, prima ei loialitate nu e nici măcar pentru Regele care-i va deveni soţ, ci pentru iubitul ei mort, ucis de Tristan însuşi.

O să ziceţi că aşa ceva se întâmplă doar în teatru, operă sau literatură, dar dacă nu ţineţi la patina de epocă şi aveţi un simţ al observaţiei mai ascuţit, veţi găsi oricând actualizări, mai mult sau mai puţin dramatice, ale acestei poveşti în vieţile prietenilor şi cunoscuţilor voştri.

Economic vorbind, dragostea e o investiţie cu tine însuţi. Şi, ca în orice investiţie, rata profitului e proporţională cu riscul. Cu cât iubeşti mai mult, cu cât te investeşti pe tine mai mult într-o relaţie, cu atât rişti o suferinţă mai mare. Oamenii care nu iubesc deloc nu-şi prea dau seama ce ar putea câştiga sau pierde din această afacere, oamenii care iubesc prudent primesc în schimb relaţii burgheze cu capitalizare înceată, dar sigură, iar oamenii care iubesc năvalnic trăiesc, asemenea brokerilor sau jucătorilor profesionişti de poker, mai mereu pe culmi: când ale fericirii, când ale disperării.

Iubirile interzise complică, însă, această ecuaţie, pentru că introduc un al doilea “beneficiar” al suferinţei. Încă dinainte de a-i deschide uşa noii relaţii ştii că n-o vei putea face decât peste cadavrul emoţional al celui sau celei care rămâne în urmă. Poate că tocmai de asta şi sunt aceste relaţii clandestine atât de intense – pentru că ne simţim în culpă şi facem totul ca noua noastră dragoste să fie măcar pe măsura suferinţei pe care ne învinovăţim că am provocat-o.

Pe termen scurt, orice suferinţă păleşte pe lângă beţia scânteietoare pe care o trăiesc noii îndrăgostiţi, iar cine nu s-a lăsat niciodată în voia unei iubiri interzise şi-a refuzat una dintre cele mai ameţitoare experienţe din câte există.
Nu ştiu gest mai erotic decât înlănţuirea furtivă a degetelor la spate sau pe sub masă şi nimic mai pasional ca declaraţiile mute, făcute doar cu buzele, cu mâinile sau cu privirea. Săruturile în clar-obscur, complicităţile spontane, ferestrele aburite, călătoriile frivole în necunoscut – sunt doar câteva dintre amintirile de neşters pe care aceste aventuri le lasă în urma lor şi pentru care îmi spun mereu că sunt daruri rare care merită trăite şi preţuite cum se cuvine.

Dar mai există şi un alt motiv pentru această slăbiciune pe care mi-o trezesc cuplurile clandestine. Tocmai pentru că multe dintre aceste iubiri sunt construite prin inflamarea artificală a unor sentimente şi atracţii, dar şi pe sublimarea unor resentimente din vechea relaţie, rareori ele ajung să dureze. Cel mai adesea, sunt fluturii de o zi ai inimilor noastre şi se ard cu atât mai intens cu cât ştim în adâncul nostru că nu au de fapt nicio şansă.

Iar mie, cel puţin, această fragilitate care le caracterizează mi le face cu atât mai dragi şi mă îndeamnă să le judec cu indulgenţa şi cu delicateţea pe care o merită.

:: The One, februarie 2011
It begins with recognizing that we can maintain healthy boundaries without running in fear.

nebunatika
in cautarea fericirii
Posts: 2969
Joined: Sun Jun 24, 2007 10:46 am

Re: curs interactiv de pisicologie populara

#23 Postby nebunatika » Wed Jul 20, 2011 3:47 pm

Iata inca un link din agenda cu linkuri utile:

http://www.descopera.ro/cultura/8274894 ... -culturala

consider totusi ca fiind necesare de studiat lucrurile astea; ofera intr-adevar o explicatie oarecum logica la unele comportamente aparent ilogice.

"Dacă în rândul cimpanzeilor şi a altor primate activitatea sexuală are un rol strict reproductiv, atât maimuţele bonobo cât şi oamenii folosesc sexualitatea în scopuri sociale, precum reducerea tensiunilor, aprofundarea ataşamentului între parteneri, dezamorsarea conflictelor şi chiar în scopul distracţiei. Oamenii şi maimuţele bonobo folosesc sexualitatea pentru plăcere şi pentru aprofundarea prieteniilor. Acestea sunt singurele specii descoperite până acum în rândul cărora sexul nonreproductiv este o caracteristică definitorie."

"Dacă în societăţile de tip vânător-culegător femeia juca un rol central, fiind considerată egală, în societăţile bazate pe agricultură ea a devenit o altă posesiune a bărbatului, alături de ogor şi de animalele din gospodărie."

"Dacă monogamia ar fi o trăsătură naturală a oamenilor, de ce şi-ar risca atâţia oameni reputaţia, familia şi cariera pentru a obţine ceva contrar naturii umane? Dacă monogamia ar fi starea naturală a unei relaţii, n-ar fi fost nevoie în decursul evoluţiei societăţii umane de reglementări legale, norme morale sau de ameninţări cu moartea pentru ca omul să fie convins să acţioneze în conformitate cu propria sa natură, adică să-şi cultive relaţia monogamă."

"Toate aceste amănunte, corelate cu o mai bună înţelegerea a naturii sexuale umane şi cu existenţa testelor ADN ce pot confirma paternitatea cu uşurinţă indică o reorientare a societăţii spre sporirea autonomiei şi autorităţii recunoscute femeilor."

q.e.d. . pe drq'
It begins with recognizing that we can maintain healthy boundaries without running in fear.

nebunatika
in cautarea fericirii
Posts: 2969
Joined: Sun Jun 24, 2007 10:46 am

Re: curs interactiv de (?)

#24 Postby nebunatika » Thu Jul 28, 2011 2:08 pm

din lista cu linkuri utile, m-am mai procopsit cu un link:
http://www.evz.ro/detalii/stiri/pascal- ... 39509.html
intrebarea de intrebat ar fi, daca te casatoresti la 40 - 50 de ani, cand mama naybii mai ai timp sa faci si un plod sau doi.
dar daca stam ... ne gandim ... am crescut demografic suficient de mult, la nivel macro, incat sa ne mai intereseze, la nivel micro. nu?
It begins with recognizing that we can maintain healthy boundaries without running in fear.

nebunatika
in cautarea fericirii
Posts: 2969
Joined: Sun Jun 24, 2007 10:46 am

Re: curs interactiv

#25 Postby nebunatika » Tue Feb 28, 2012 9:04 pm

Te-ai întrebat vreodată de ce damele de companie nu-şi sărută clienţii? Motivul este uşor de intuit: un sărut poate fi mult mai intim decât o partidă de sex! Într-o relaţie, e important să-i oferi iubitului tău săruturi pline de fantezie, căci ele îi hrănesc dragostea, aşa cum o noapte de amor pasional nu o va face niciodată.

Descoperă 8 tipuri de sărut îndrăzneţe şi inedite după care tânjesc bărbaţii. Fă-l să plutească în extaz când îl atingi cu buzele!

1. Sărutul care mimează sexul oral

Sărutul franţuzesc poate fi şi mai erotic dacă îl laşi doar pe iubitul tău să-şi folosească limba, iar tu i-o cuprinzi cu buzele, ca şi cum i-ai face sex oral. Îi vei da o mie de fiori!

2. Sărutul frenetic din timpul sexului

Aţi ales o poziţie de sex în care staţi faţă în faţă şi buzele voastre aproape că se ating? Nu-i oferi tocmai acum un sărut franţuzesc ca la carte. Încearcă mai bine un sărut răvăşit şi pasional, în care îţi lipeşti buzele de ale lui şi le mişti uşor, dându-i senzaţia că îl mângâi. La fel de incitant pentru el este să-i atingi obrazul cu buzele şi să-i sufli aer cald pe piele, în timp ce te mişti uşor şi simţi că te apropii de orgasm.

3. Sărutul care face cât o mie de cuvinte

Când are o problemă şi-l vezi că se retrage tăcut într-un colţ, n-are sens să-l tragi de limbă ca să-ţi spună pe loc ce-a păţit, nici să-l asalţi cu sfaturi practice. Un gest vindecător, care valorează cât o mie de cuvinte, este să-i cuprinzi obrajii între mâini şi să-l săruţi tandru pe arcade, o zonă extrem de sensibilă!

4. Sărutul de bună dimineaţa

Ziua bună se cunoaşte de dimineaţa, deci orice bărbat îşi doreşte să primească un mic răsfăţ în zorii zilei. Oferă-i un sărut fin pe pleoape înainte să deschidă ochii, iar mai apoi lasă-l pe el să facă următoarea mişcare.

5. Sărutul de la sud

Desigur, îl poţi trezi dimineaţa şi într-un mod mai erotic, cu cel mai intim sărut pe care ţi-l poţi imagina... De multe ori, femeile transformă sexul oral într-un act mecanic şi pierd astfel din respectul partenerului de viaţă. Dacă ai decis că vrei să-i împlineşti iubitului tău această fantezie, fă-o într-un mod tandru! Transformă sexul oral într-un sărut intim, folosind gesturi tandre şi creative, nu mecanice.

6. Sărutul agresiv

Ocazional, merită să provoci o furtună într-un pahar cu apă. Surprinde-l pe iubitul tău cu un sărut pasional, dur, pătrunzător! Nu ezita să-i muşti uşor buzele sau să-l invadezi cu limba. Poţi da astfel startul unei partide senzaţionale de sex.

7. Sărutul sub apă

Fie că prindeţi o ploaie torenţială şi vă sărutaţi sub picurii de ploaie, fie că îl inviţi pe iubitul tău sub duş, merită să vă uniţi buzele într-un context atât de umed şi palpitant.

8. Sărutul fluture

Un sărut foarte popular şi, totodată, inedit, este cel în care nu-ţi foloseşti buzele, ci genele, ca să-ţi atingi iubitul. Merită să-l încerci şi tu cu iubitul şi să vezi ce reacţii vă trezeşte!
Last edited by nebunatika on Tue Feb 28, 2012 9:05 pm, edited 1 time in total.
It begins with recognizing that we can maintain healthy boundaries without running in fear.

nebunatika
in cautarea fericirii
Posts: 2969
Joined: Sun Jun 24, 2007 10:46 am

Re: curs interactiv

#26 Postby nebunatika » Tue Feb 28, 2012 9:04 pm

asta in cazul in care suntetzi in pana de idei cand este vorba de sarutat.
shtiu, e un articol un pic tampitzel si nu acopera intreaga tematica; totusi, este bine sa le ai cu sarutatul intr-o relatie :D oricat de tampitzel ar suna.
It begins with recognizing that we can maintain healthy boundaries without running in fear.

nebunatika
in cautarea fericirii
Posts: 2969
Joined: Sun Jun 24, 2007 10:46 am

Re: curs interactiv

#27 Postby nebunatika » Fri Apr 20, 2012 9:55 pm

what the fuck is love?
ma intreb; uneori pare asa o moneda de schimb ... love versus sex ... iti dau o moneda de love .. imi dai .. in puii mei
cred ca dragostea ar trebui sa fie un concept care sa tina strict de etica; si nu o moneda de schimb; nu am sa-ti dau niciodata la schimb; sau poate ma mai gandesc
imi e siktir de toata filosofia asta care imi vine din stomac sau de pa langa, a florii ofilite sau inviate din nou; ma pis pe ea; imi doresc enorm sa pot gandi cu creierul in astfel de lucruri.
It begins with recognizing that we can maintain healthy boundaries without running in fear.

WarSong
inspirat
Posts: 3323
Age: 38
Joined: Mon Jul 24, 2006 8:59 am
Contact:

Re: curs interactiv

#28 Postby WarSong » Mon Apr 23, 2012 11:50 am

hehe...ce intrebare...

iubirea este o moneda. este un targ. nu pentru sex, de cele mai multe ori sexul este implicit.
ma seaca peroratiile naive care ranesc sufletul. tampeniile absolute de genul "dragostea adevarata e neconditionata" si toate cacaturile astea care murdaresc sentimentul cu niste asteptari idioate si total nenaturale. incercari imbecile de a ne demonstra noua insine ca suntem mai presus de naturalul abject si animalic.
iubirea este intotdeauna conditionata. si nu e nimic rau in asta. iti iubesti mama pentru si mai ales DACA iti e mama. e o conditie, nu? "iubirea neconditionata" este tampenia care sfarseste mereu in deziluzie si inimi frante. "am iubit neconditionat si ma ranit" = esti prost / proasta.

ce e iubirea? o conditie. de cele mai multe ori o conditie a fericirii. iubesti atunci cand iti doresti sa il faci pe celalalt fericit, cand vrei sa te oglindesti intrun zambet si nu intro lacrima. si este absolut normal si natural sa astepti acelasi lucru inapoi. asta e si secretul fericirii. nu ne putem face fericiti. ca sa fim fericiti trebuie sa fim facuti fericiti. si ca sa fim facuti fericiti trebuie sa facem pe altii fericiti. daca incercam sa ne facem fericiti singuri, e laba. deseori literalmente.
iubirea este o conditie conditionata. sunt multe conditii. cine e partenerul? ce are sa ne ofere? care e drumul? crestem langa el, stagnam sau dam inapoi? ne simtim liberi sau in cusca? ne dorim sau nu sa ii apartinem? ne apartine? da, copii naivi, APARTINEM cand iubim. suntem literalmente ai lui / ei. Si e frumos, si nu ne simtim mai putin liberi, atunci cand e cu adevarat iubire. primim si oferim in egala masura. si toti avem asteptari. si dezamagiri. si aia care spun eu nam sa fiu niciodata al / a cuiva, sunt cretini. sau nau iubit niciodata.
si mai sunt si alte conditii, ca sa fie. respectul fiind una din ele. dorinta. nu numai fizica, ci dorinta in totalitatea ei. in sange.
nu lioalitatea. loialitatea e un cacat. un nechezol. loialitatea intervine atunci cand ai nevoie de "altceva" sa va tina alaturi. cand doi oameni se iubesc, loialitatea e perena. e un concept inutil.

daca dragostea ar fi "un concept care sa tine strict de etica" ar fi un cacat.
parerea mea
..com on wanre niht scridan scead ugenga...

nebunatika
in cautarea fericirii
Posts: 2969
Joined: Sun Jun 24, 2007 10:46 am

Re: curs interactiv

#29 Postby nebunatika » Mon Apr 30, 2012 11:23 am

It begins with recognizing that we can maintain healthy boundaries without running in fear.

nebunatika
in cautarea fericirii
Posts: 2969
Joined: Sun Jun 24, 2007 10:46 am

Re: curs interactiv

#30 Postby nebunatika » Mon Apr 30, 2012 11:34 am

@ warsong: foarte interesanta parerea ta despre iubire;

am gasit si un articol (postat mai sus) despre iubire; poti sa il combati, in sensul ca este prezentata iubirea ca fiind neconditionata;
m-as repezi si eu sa combat articolul si sa spun ca iubirea neconditionata este o laba, neimpartasita fiind, buna pentru liceeni sau ma rog, copii de generala.
totusi, daca e sa trecem peste chestia asta ca iubirea neconditionata e din naivitate pur si simplu, trebuie sa recunoastem ca pentru a iubi este nevoie in primul rand de disponibilitate. sa fii dispus / dispusa. sa ai un preaplin din care sa iti doresti sa oferi, de aia unora li se intampla si altora nu, in veci.

de aia cred ca da, este nevoie de disponibilitate in dragoste, si da, este nevoie sa stii sa ierti, sa te ierti, sa uiti si sa pui in urma tot ce a fost rau. ever. astfel incat atunci cand vei iubi sa stii ce-i aia si sa nu fie numai o laba in doi. pentru ca decat singuratate in doi prefer orice altceva.

n-ai cum sa dai si sa primesti doar asa, de amorul artei, daca prin substanta sau trecutul tau esti dispus sa dai doar ce ai in exces sau nu-ti mai trebuie si nu vrei sa primesti decat ce iti convine, fara sa fii in stare sa te schimbi. este ca si cum ai trece prin dragoste ca gasca prin apa fara sa lasi nimic sa te schimbe in vreun fel. si da, si eu cred ca dragostea adevarata te schimba, nu mai esti acelasi, si ca nu doar te-nchiriezi o perioada altui trup, mergi asa un pic in delegatie, ci chiar este pe bune. si prin pe bune ma refer, de-adevaratelea.
It begins with recognizing that we can maintain healthy boundaries without running in fear.


Return to “%s” Fobii, folii, fandacsii



Who is online

Users browsing this forum: No registered users and 1 guest